Cele mai citite locatii:
Arhiva
All in Destinatii
Lago di Braies. Exuberanta unei zile, prima de dupa o jumatate de veac, un ponton si un peisaj ce m-a facut sa pendulez intre realitate si vis. Nori pufosi, alungati de vant dezveleau culmi semete, lasand la iveala munti nebuni de frumusete. Liniste adanca in inaltimi, murmur pe lacul situat la poalele amfiteatrului de stanca.
“… peisajul rural din Mallorca nu este un loc unde sa mergi in cautarea inspiratiei, ci unul potrivit pentru oamenii ale caror minti sunt deja pline de idei ce au nevoie de inregistrare intr-o liniste absoluta”. Am luat ca pe o frumoasa provocare cugetarea lui Robert Graves si am poposit pentru doua zile in Deia. Bine am facut!
Lajatico. Locul unde timpul se masoara in arta si in emotii. Il vezi mai intai cu sufletul si cu mintea, abia apoi cu privirea. Usi deschise, oameni relaxati, povesti scrise pretutindeni te prind in mrejele lor pe viata. O simfonie fara sfarsit in Toscana. Dincolo de muzica, Lajatico tese liniste.
Mallorca. Din dorinta de a ne cufunda in cultura insulei, am lasat pe o alta data Palma de Mallorca si am ales coasta de nord-vest. Primul popas: Soller, o asezare cuibarita intr-o vale intesata cu citrice, inconjurata de muntii Sierra de Tramuntana si dominata de cel mai inalt varf din Mallorca- Puig Major. Dincolo de gustul fructat, aici am gasit tot farmecul lumii vechi. Linistea plutea in aer, iar povestile mergeau agale pe aleile tocite de pasi.
Palma de Mallorca, august 2023. Daca revederea unui loc imi da fiori, o noua destinatie se lasa sarbatorita de la prima intalnire. Cu ceva de-al locului, evident. Asadar: o ensaimada, alaturi de o ciocolata calda. Pentru mine, nimic mai potrivit.
Manastiri bizantine, cladiri cu arhitectura traditionala, ulite pietruite si verdeata. Ultimul refugiu al lui Ali Pasa, astazi functionand ca muzeu ce reinvie cu exponatele sale sfarsitul controversatului personaj si legenda Kyrei Frosini. Toate acestea aveam sa le descoperim pe Nisos Ioanninon, Insula Ioanninei situata pe lacul Pamvotis (Pamvotida), cel mai intins lac din Epir. De taverne si cafenele nu am avut timp, insa baclavalelor apetisante nu le-am putut spune pas.
Arran. Cele cateva zile de iulie petrecute pe insula mi-au ramas in suflet. Nu-i de mirare: Scotia reprezinta laitmotivul vacantelor de neuitat, fiind nelipsita din planul calatoriilor noastre de vara.
Am pornit la drum cu inima ghemuita, caci vazusem Mull, Iona si Skye, insa cu greu cuvintele ar putea egala ceea ce am trait pe Arran.
Am avut, de-a lungul timpului, oportunitatea sa calatorim la Londra de multe ori. S-a nimerit sa fie in diverse luni ale anului, astfel ca am vazut metropola de pe Tamisa in toate anotimpurile. Ba, mai mult: am trecut dintr-un anotimp in altul in intervalul unei singure zile. Niciodata n-am surprins-o, insa, ca in weekendul pe care l-am petrecut nu demult. Insorita si colorata.
Trecuse de pranz cand am luat drumul din Sibiu catre Carta, localitate renumita pentru abatia cisterciana, cea mai estica manastire cisterciana. Singura din Romania. Sosea buna, libera, astfel ca nici nu stiu cand am parcurs cei 50 km. Soarele se ascunsese dupa nori cand ne-au iesit in cale ruinele. Am lasat masina in parcarea de vizavi si ne-am indreptat spre casa de bilete. Am platit 10 lei/adult. A meritat.
La marginea unor sate transilvanene ce-si duc linistit traiul, paralel cu soseaua, o mocanita se incapataneaza sa te poarte prin peisajul rural de pe Valea Hartibaciului, intre Cornatel si Hosman.
Monaco. Extravaganta si seductie. Ne-a dat intalnire pentru prima data acum 17 ani. De-atunci, ori de cate ori ajungem pe Coasta de Azur, nu-l ocolim.
Da, este usor sa fii orbit de luminile din Monte Carlo, insa dincolo de acestea, natura orchestreaza, adaugand la stalucirea Principatului exuberanta sa: flori exotice spectaculoase, cactusi uriasi, mare albastra, apus de poveste.
Parga. Am revenit la inceput de iulie si inca nu mi-o pot scoate din minte. Atat de mult mi-a placut. Revad casele asezate in amfiteatru, dupa cum i-a dictat fantezia, si marea Ionica de o limpezime fara egal. Imi lipseste linistea ce dansa pe alei in timp ce multimea lenevea pe plaja si marea soptind cuvinte frumoase la tarm. O plasez, fara doar si poate, printre preferatele mele din Grecia continentala.
Pe coasta Marii Egee, intr-o zona ce abunda in plantatii de maslini, Ayvalik isi duce linistit traiul. Case vechi, vopsite in alb sau zugravite in pasteluri, alei pietruite serpuind pe langa cladiri istorice si o asemanarea frapanta cu asezarile grecesti. Nimic intamplator, avand in vedere faptul ca pana in 1923 populatia a fost majoritar greaca.
Serbia. Am tranzitat-o in drumurile noastre spre Albania, Croatia, Muntenegru si Slovenia, insa nu am asociat-o niciodata cu o vacanta. Ar merita sa-i alocam cateva zile, caci a fost o surpriza placuta.
Slovenia. Lacuri limpezi, canioane impresionante, orase cochete, sosele impecabile si carari ce te duc in locuri de vis. Fler mediteranean, influente italiene, austriece si maghiare. Inundata de verde crud si scaldata de ape smarald, ne-a fascinat. In ciuda dimensiunilor sale mici, sunt multe de vazut.
Stiu ca ti-ar prinde bine cateva informatii legate de drumul cu masina catre Slovenia, taxe de drum, preturi la combustibili, experiente de top, cazare, asadar ma grabesc sa anticipez intrebarile tale si sa-ti dau raspunsuri.
Al Hamra. Ideea de a ajunge intr-un sat abandonat, unul dintre cele mai vechi sate din Oman, a facut ca oboseala acumulata din pricina orelor de somn pierdute sa paleasca in fata curiozitatii. A meritat din plin, caci experienta a fost inedita: este unul dintre cele mai fascinante locuri prin care am hoinarit, avand sentimentul ca ma aflu intr-un alt timp.
Gust imbietor de sofran, aroma intensa de cardamon si note discrete de trandafiri. O bucatarie ce aduce la aceeasi masa India si Iranul, Asia si Africa. Pe cat de simpla, pe atat de gustoasa. Cat despre culori? De la galben la portocaliu aprins.
Care sunt mancarurile traditionale de incercat in urmatoarea ta calatorie in Oman?
Din Muscat am luat drumul catre Nizwa, unul dintre cele mai vechi orase din Oman, cu dorinta de a ne cufunda in cultura locala. Nu am fost singuri, ci alaturi de Moosa, ghidul nostru. Gratie lui, am avut parte de o experienta inedita si aici.
Vineri fiind, ne-am putut considera norocosi, caci doar in aceasta zi se organizeaza piata de capre, insa am fost atentionati ca trebuie sa ajungem la primele ore ale zilei pentru a prinde “spectacolul”
Acolo unde soarele lasa urme adanci pe orizontul inalt, iar in adieri usoare vine miros de pecorino, aveam sa ne indragostim de una dintre cele mai frumoase asezari din Val d'Orcia. Caci da, ca sa ne bucuram de Toscana in cea mai spectaculoasa, zic eu, varianta a sa, am alocat trei zile si pentru Pienza. La final, am mai fi stat.
Edirne. Nici ca se poate un popas mai bun daca ai pornit cu masina in Turcia! Fie ca ai in plan sa vizitezi Istanbul, fie te asteapta un drum lung pana in Antalia, eu iti sugerez sa te opresti aici pentru un ceai si o portie generoasa de borek sau pentru un ayran si o farfurie plina ochi cu ciger. Dincolo de aroma puternica cu care-ti vei desfata simturile sau de gustul incredibil al ficatului pregatit dupa o retea transmisa din generatie in generatie, atmosfera relaxanta iti va alunga oboseala, facandu-te sa uiti rapid de orele petrecute pe drum.
